Inca din clasele primare invatam ca cei care nu sunt ca noi ies din normalitate, cei care sunt mai slabi, cei care poarta ochelari, cei care scriu cu mana stanga, cei care nu pot socoti corect, cei care nu se incadreaza in normele de frumusete, cei care nu pot alerga, sunt de cele mai multe ori respinsi.
Crestem cu ideea ca daca o persoana este diferita, atunci ea trebuie tratata diferentiat. De cele mai multe ori aceste persoane ajung sa fie izolate sau se autoizoleaza.
Unde este granita dintre normal si anormal? Cine o stabileste si cand este necesar sa se faca?
Este oare o persoana care nu poate merge, auzi, vorbi sau vedea, anormala? Ce inseamna sa fii normal? Sa poti vedea, sa poti alerga, sa poti auzi sau pur si simplu sa poti iubi si sa poti simti? Este oare un om normal cel care se foloseste de toate simturile pentru a le face rau celor din jurul sau?
Multe persoane cu diverse conditii medicale sunt supuse acestui stigmat social. De cele mai multe ori ajung sa se simta inferioare, sa aiba sentimentul ca nu se pot ridica la nivelul celorlati, astfel pe langa lupta cu conditia medicala se duce o lupta continua cu ceilalti.
Aceste sentimente si emotii sunt firesti avand in vedere modul in care societatea noastra functioneaza. O persoana care devine victima stigmatului social se autoizoleaza si gandeste ca este singura. Este foarte important ca aceasta sa interactioneze cu alte persoane care simt la fel, astfel va intelege diferit situatia sa si va constientiza ca nu este singura.
Anca Dobarleanu
Crestem cu ideea ca daca o persoana este diferita, atunci ea trebuie tratata diferentiat. De cele mai multe ori aceste persoane ajung sa fie izolate sau se autoizoleaza.
Unde este granita dintre normal si anormal? Cine o stabileste si cand este necesar sa se faca?
Este oare o persoana care nu poate merge, auzi, vorbi sau vedea, anormala? Ce inseamna sa fii normal? Sa poti vedea, sa poti alerga, sa poti auzi sau pur si simplu sa poti iubi si sa poti simti? Este oare un om normal cel care se foloseste de toate simturile pentru a le face rau celor din jurul sau?
Multe persoane cu diverse conditii medicale sunt supuse acestui stigmat social. De cele mai multe ori ajung sa se simta inferioare, sa aiba sentimentul ca nu se pot ridica la nivelul celorlati, astfel pe langa lupta cu conditia medicala se duce o lupta continua cu ceilalti.
Aceste sentimente si emotii sunt firesti avand in vedere modul in care societatea noastra functioneaza. O persoana care devine victima stigmatului social se autoizoleaza si gandeste ca este singura. Este foarte important ca aceasta sa interactioneze cu alte persoane care simt la fel, astfel va intelege diferit situatia sa si va constientiza ca nu este singura.
Anca Dobarleanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu